Anemia Fanconi este o boală genetică rară, ce face parte din categoria sindroamelor de insuficienţă medulară. Această boală a fost descrisă pentru prima dată de Guido Fanconi în anul 1927.
Imaginaţi-vă măduva osoasă ca o fabrică de componente pentru apărarea şi menţinerea corpului uman.
Cauzele anemiei Fanconi
La persoanele cu anemie fanconi cauzele patologiei au loc la nivel cromozomial. Cromozomii persoanelor cu anemie fanconi sunt incapabili să repare leziunile ADN-ului. Anemia Fanconi este o boală genetică, majoritatea fiind moştenite, în manieră autosomal recesivă.
Ce este ADN-ul?
ADN-ul este prescurtarea de la acid deoxiribonucleotidic şi reprezintă materialul genetic ereditar la oameni, dar şi la restul organismelor. Majoritatea celulelor din corpul uman au acelaşi ADN.
ADN-ul este localizat în nucleu, fiind numit AND nuclear, dar poate fi găsit şi în mitocondrie, numit ADN mitocondrial. Mitocondriile sunt structuri celulare care convertesc energia din mâncare într-o formă pe care celula o poate folosi.
Dacă ar fi să ne imaginăm, ADN-ul este ca o bibliotecă imensă ce conţine informaţiile genetice pentru întreg organismul. La această bibiliotecă oamenii vin şi aleg diferite carţi ( adică mesajele pe care le prmeste celula din exterior) care vor duce la reorganizarea oraşului după cerinţe (adică el coordonează şi oferă informaţia pentru a forma noi molecule).
Informaţia la nivelul ADN-ului este stocată ca un cod, alcătuit din 4 baze chimice sub denumirea de: adenină(A), guanină(G), citozină(c), timină(T). ADN-ul uman conţine aproximativ 3 bilioane de baze, iar mai mult de 99% din acele baze sunt identice în toată populaţia. Ordinea acestor baze determină informaţia pentru a contrui şi a menţine un organism viu.
Acest proces e similar cu literele din alfabet, care, puse într-o anumită ordine, formează cuvinte, care mai apoi formează propoziții şi paragrafe. Paragrafele formează cărţi- cu diferite informaţii. Astfel, toată informaţia este depozitată sub forma unor idei în cărţi- ce conduce întreg organismul.
Bazele ADN-ului se combină între ele câte două, formând astfel perechi de baze. Fiecare baza este ataşată de o moleculă de zahăr şi o moleculă de fosfat. Împreună, o bază, un zahar şi un fosfat poartă denumirea de nucleotid. Nucleotidele sunt aranjate în două lanţuri care fomează o spirală.
Structura nucleotidelor ar putea fi asociată cu un lanţ format din mărgele. Acestea sunt puse pe două lanţuri, spiralate unul în jurul celuilalt.
Acum te gândeşti probabil ce legătură are tot ce ţi-am zis mai sus cu anemia fanconi. Ei bine, vei afla în rândurile ce urmează.
În mod normal, distrugerile de la nivelul ADN-ului sunt normale, ele fiind urmate în mod fiziologic de către repararea lor.
Cum intervine ADN-ul în anemia Fanconi?
In anemia Fanconi, distrugerile şi rearanjamentele de la nivelul ADN-ului se întâmplă mult mai frecvent decât în mod normal, iar reparaţiile ADN-ului sunt mult mai lente sau chiar deloc.
Imaginaţi-vă că nucletidele din ADN sunt ca într-o bibliotecă de cărţi imensă. În fiecare zi, aceastea mai cad, unele sunt prea uzate, altele se rătăcesc. În mod normal, ar fi un bibliotecar care le-ar pune la loc şi ordinea ar fi păstrată. In anemia Fanconi, bibliotecarul lipseşte, şi astfel nimeni nu mai pune la loc cărţile lipsă sau cele distruse.
Anemia Fanconi poate fi cauzată de mutaţii la nivelul a 22 gene.
În mod normal, aceste gene duc la producţia unor proteine care lucrează împreună. Aceste proteine şi lucrul lor împreună se numesc calea anemiei Fanconi( calea FA). În momentul când o persoană pierde această cale duce la aberaţii cromozomiale, datorită lipsei reparaţiilor ADN-ului, lucru ce se întâmplă în anemia Fanconi.
Dacă genele ar fi ca nişte cărţi, acestea vor inspira oamenii ( adică proteinele) să lucreze împreună. Aceşti oameni vor forma o familie, numită familia anemia Fanconi, care locuiesc pe calea anemiei Fanconi. Această familie Fanconi menţine bibilioteca în ordine, face curat în fiecare zi şi repară orice stricăciune din bibliotecă.
Când familia Fanconi este deodată distrusă şi nu mai formează o echipă, nu mai este nimeni care să aibă grijă de bibliotecă. Atunci, în bibliotecă se vor aduna cărţile returnate, unele mai cad pe jos, altele se pătează, şi aşa biblioteca devine nefuncţională.
Calea anemiei Fanconi
Proteinele din calea anemiei Fanconi intervin în repararea ADN-ului în momentul când au loc distrugeri la nivelul său. Aceste proteine repară ariile de ADN cu leziuni, pentru ca acesta să poată fi copiat şi replicat.
Nu voi intra în mai multe detalii, calea anemiei Fanconi este una foarte complexă şi include multă genetică.
Ce aţi putea reţine este faptul că în jur de 80-90 % din cazurile de anemie Fanconi sunt datorită mutaţiei în 3 gene: FANCA, FANCC, FANCG. Aceste gene produc în mod normal instrucţiuni pentru a produce proteinele din complexul căii anemiei Fanconi. Orice mutaţie în genele asociate cu complexul de proteine ce întervin în calea FA va cauza o dereglare a complexului şi va duce la nefuncţionalitatea acestuia.
În momentul când complexul de proteine din calea anemiei Fanconi este nefuncţional, leziunile de la nivelul ADN-ului se vor aduna şi vor duce la moarte celulară anormală sau la creştere celulară anormală. Acesta este motivul pentru care o leziune în calea anemiei Fanconi duce la o scădere a celulelor sangvine şi la anormalităţi fizice asociate cu anemia Fanconi.
Creşterea celulară anormală poate predispune organismul la cancer, mai ales la leucemia mieloidă acută.
În momentul când familia Fanconi este distrusă, nu mai are cine să aibă grijă de bibliotecă, astfel că restul populaţiei va fi direcţionată greşit: fie va fi distrus acel orăşel( şi aici mă gândesc la celulă) fie vor fi făcute alte orăşele scăpate de sub control.
Ce înseamnă că anemia Fanconi este o boală recesivă?
Ca să înţelegeţi, mai întâi trebuie să vă povestec despre cromozomi. Majoritatea populaţiei, cu câteva excepţii, este născută cu 23 de perechi de cromozomi, care sunt preluaţi de la părinţi. Cromozomii X, Y, sunt parte din perechile de 23 de cromozomi, fiind numiţi cromozomii de sex, ei determinând sexul persoanei. Restul de 22 de cromozomi sunt numiţi autosomi sau cromozomi autosomali.
Cazurilor de anemie Fanconi sunt datorate geneticii, majoritatea fiind moştenite autosomal recesiv. Bolile autosomal recesiv apar în momentul când copilul moşteneşte de la părinţi două copii a unor gene anormale pentru aceeaşi trăsătură. Dacă o persoană moşteneşte o genă anormală şi una normală, acesta va fi doar purtător al bolii, dar nu va arata nici un simptom. Acest lucru defineşte recesivitatea unei gene.
Părinţii care sunt înrudiţi ( cosangvinitate) au o șansă mai mare decât părinţii neînrudiţi să fie purtători ai aceeaşi genă, crescând astfel riscul în aceste familii pentru bolile autosomal recesive.
Unele cazuri de anemie Fanconi pot fi moştenite prin cromozomul X, numite X-linkate, acestea fiind mai puţin de 1% din totalitatea cazurilor de anemie Fanconi. Aceste gene fac parte tot din categoria genelor recesive.
Bolile X-linkate sunt datorate unor gene anormale de la nivelul cromozomului X, ele manifestându-se predominant la bărbaţi deoarece ei sunt posesori ai cromozomilor XY. Femeile de obicei sunt doar purtătoare deoarece ele posed 2 cromozomi X, dintre care doar conţine gena alterată.
Foarte rar, mutaţia în gena RAD51 cauzează anemia Fanconi autosomal dominantă. Bolile genetice dominante sunt definite prin faptul că este suficientă doar o genă alterată pentru ca boala să se manifeste. Gena poate fi moştenită de la oricare dintre părinţi sau poate fi rezultatul unei mutaţii în genele persoanei respective.
Care sunt simptomele anemiei Fanconi?
Simptomele anemiei Fanconi diferă de la caz la caz, ele incluzând o varietate de anomalii fiziologice, insuficienţă medulară şi un risc crescut de malignitate. Anomaliile fiziologice se observă încă din copilărie, rareori pot trece nediagnosticate, fiind descoperite la adulţi.
În jur de 75% dintre pacienţii cu anemia Fanconi au defecte congenitale, încă de la naştere. Acestea se pot manifesta sub forma:
- pigmentarea pielii anormală: pete cafe au lait
- statură mică
- anomalii ale degetului mare şi/ sau a antebraţului
- gonade masculine mici
- microcefalie (capul mic)
- anomalii ale ochilor: mici, încrucişaţi sau foarte distanţaţi
- defecte structurale renale
- greutate mică la naştere
- defecte în ţesutul inimii
Persoanele cu anemie Fanconi pot avea şi simptomele datorate anemiei:
- oboseală
- somnolenţă
- ameţeală
- iritabilitate
- dureri de cap (cefalee)
- piele palidă
- dificultăţi de respiraţie
- simptome cardiace
Insuficienţă medulară
Măduva osoasă este o substanţă spongioasă găsită în centrul oaselor lungi din organism. Măduva osoasă produce celule specializate, numite celule stem hematopoietice, care cresc şi se dezvoltă în celule roşii(eritrocite), celule albe( leucocite) şi plachete sangvine( trombocite).
Celule roşii transportă oxigenul de la plămâni către celulele organismului, celulele albe reprezintă protecţia organismului împotriva infecţiilor şi trombocitele ajută organismul să formeze cheaguri sangvine pentru a opri o sangerare. Vezi aici mai multe detalii despre celulele roşii.
Risc crescut de malignitate
În anemia Fanconi riscul este mai mare decât în populaţia generală de dezvoltare a unui cancer deoarece lipsa proteinelor de reparare a ADN-ului pot duce la creşterea anormală a celulelor. Cea mai comună patologie este leucemia acută mieloidă, dar pot apărea şi carcinoame scuamoase celulare de la nivelul tractului gastro-intestinal, esofag sau regiuni ginecologice.
Cum punem diagnosticul?
Diagnosticul de certitudine în anemia Fanconi este pus printr-un examen clinic general, istoricul pacientului, identificarea caracteristicilor specifice anemiei Fanconi şi examene specifice.
Diagnoticul pozitiv este stabilit cu ajutorul examenului genetic.
O să mă opresc aici în descrierea anemiei Fanconi, dar în caz că ai întrebări, nu ezita să mi le adresezi.
SURSE:
https://medlineplus.gov/genetics/understanding/basics/dna/
https://www.healthline.com/health/autosomal
