Majoritatea dintre noi cunoastem ca anemia este o boala a sangelui si cu toate astea, nu de putine ori m-am lovit de intrebarea „ce este anemia?”. Sa intelegem ce este anemia si cum putem sa o prevenim, este una dintre caile prin care ne punem sanatatea pe primul loc.
Anemia este o boala pe atat de comuna, pe atat de putin inteleasa. De multe ori pacientii cu aceasta boala nu inteleg pana la capat ce inseamna anemia, singurul lucru pe care il stiu despre ea este „ca trebuie sa ia fier”. De aceea, in acest articol mi-am propus sa iti ofer o perspectiva simpla, dar cat mai completa, pentru ca la sfarsit sa intelegi ce este anemia si ce poti face in privinta ei.
Ce este anemia?
Definitia anemiei este urmatoarea:
Anemia este o scadere a hemoglobinei sau a hematocritului sau a numarului de hematii.
La prima vedere, destul de simpla, cu toate astea, haideti sa vedem impreuna ce este anemia in fond.
Putem spune ca este anemie atunci cand proportia de celule rosii ale sangelui (numite si hematii) sunt scazute.
Functia celulelor rosii ale sangelui este sa transporte oxigenului de la plamani la celule si dioxidul de carbon de la celule la plamani.
Acest lucru este realizat cu ajutorul unei molecule foarte importanta, numita hemoglobina, o proteina tetramerica compusa din hem si globina.
Care este consecinta in anemie?
O scadere a celulor rosii sau a hemoglobinei va duce la dificultatea organismului de a face schimbul de gaze, implicit la o oxigenare deficitara si la o acumulare de dioxid de carbon in sange.
In traducere, oxigenul pentru celule, este ca mancarea pentru noi oamenii. Fara mancare nu putem supravietui, iar cu mancare mai putina traim destul de greu. La fel e si cu celulele, ele se hranesc cu oxigen, iar in momentul lipsei lui, intreg sistemul incepe sa devina alterat.
Cum se dezvolta anemia?
Pentru a intelege ce este anemia, este necesar sa intelegem ce sunt hematiile si cum se produc.
Hematiile se produc in maduva osoasa prin intermediul unor precursori eritroizi, care se produc in functie de necesarul de oxigen al organismului. Precursorii eritroizi se diferentiaza secvential, din celule stem in celule progenitoare, apoi in eritroblasti, normoblasti, intr-un proces ce necesita factori de crestere si citokine.
Imagineaza-ti precursorii eritroizi ca un copil in crestere la 1 luna, 1 an, 2, 3 si tot asa, pana devine matur.
In mod normal, precursorii eritroizi vor fi eliberati in sange ca reticulocite.
Reticulocitele poarta acest nume datorita retelei reticulare alcatuita din ARN. Ele raman la nivel sangvin aproximativ o zi, inainte sa se matureze in eritrocite(hematii), datorita digestiei ARN-ului de catre celulele reticuloendoteliale.
Celulele mature, numite eritrocite sau hematii, raman in circulatie aproximativ 120 zile ( aprox 3 luni), fiind apoi inglobate si digerate de catre celulele fagocitare din sistemul reticuloendotelial. Aproximativ 1% din numarul de celule rosii sunt scoase din circulatie zilnic.
Dezechilibrul dintre productia de hematii si distrugerea lor duce la anemie.
Eritrocitele au abilitatea de a fi foarte flexibile, avand un diametru intre 7 um si 13um (micrometri), putandu-se adapta la dimensiunile capilarelor de 3 um in diametru. Eritrocitele nu au nucleu, motiv pentru care nu pot realiza ciclul Krebs, formandu-si energia prin glicoliza pe calea Embdem-Meyerhof si calea pentozelor. Ele sunt incarcate negativ la suprafata, ce descurajeaza fagocitarea lor (procesul de descompunere de catre celule specializate).
Care e raspunsul organismului la anemie?
In functie de substratul cauzal, raspunsul fiziologic poate varia.
In cazul unui deficit cronic, apar mecanisme compensatorii de echilibrare.
In cazul unui deficit acut, precum pierderea de sange, apare o scadere a oxigenerii sangelui, impreuna cu o scadere a volumului sangvin, numit hipovolemie. Hipovolemia are ca rezultat hipotensiunea, care este detectata de receptori de presiune de la nivelul bulbului carotidian, arcului aortic, inima si plamani. Acesti receptori, transmit prin intermdiul nervului vag si glosofaringian semnale catre bulbul rahidian, cortexul cerebral si glanda pituitara.
La nivelul bulbului rahidian, are loc activarea simpatica, pe cand activitatea parasimpatica este diminuata. Activarea sistemului nervos simpatic stimuleaza eliberarea de adrenalina si noreprinefrina. Prin intermediul conexiunii simpatice cu nucleii hipotalamici are loc stimularea de hormon antidiuretic (ADH) de la nivelul hipofizei (glanda pituitara). Hormonul ADH creste reabsorbtia de apa de la nivelul tubilor distali colectori a rinichilor.
Ca raspuns la perfuzia renala diminuata, celulele juxtaglomerulare ale arteriolei aferente elibereaza renina la nivelul circulatiei, crescand nivelul de angiotensina I, fiind apoi convertita in angiotensina II.
Angiotensina II are un efect constrictor asupra muchiului neted alteriolar si stimuleaza de asemeni si zona glomerulara a cortexului adrenal (la nivelul glandei suprarenale) pentru a produce aldosteron. Aldesteronul creste reabsorbtia de sodiu de la nivelul tubilor proximali ale rinichilor, crescand astfel volumul intravascular.
Unul din efectele principale ale sistemului nervos simpatic este sa mentina perfuzia tisulara prin cresterea rezistentei vasculare periferice.
Ca urmare, creste frecventa batailor inimii, iar aportul de oxigen la celule creste prin cresterea volumului sangvin.
Probabil te gandesti acum cum are loc anemia in mecanismul de mai sus. Ca sa simplific, in hemoragii (pierderea de sange), mecanismul de restaurare a volumului sangvin cu lichidele intra si extracelulare, duce la o dilutie a sangelui, respectiv la o dilutie a hematiilor in torentul sangvin. Astfel, desi numarul de celule rosii pot fi normale, dilutia sangvina duce la anemie.
In cazul in care exista o pierdere echivalenta de plasma si de hematii, va rezulta intr-o valoare normala a hemoglobinei si a hematocritului.
Cum apare anemia. Cauze
Anemia poate fi cauzata de mai multe patologii, de aceea e important ca atunci cand medicul iti pune acest diagnotic, sa iei in considerare o cautare a cauzelor ei.
In termeni generali, exista 4 grupe mari cauzatoare a anemiei:
1. Cresterea distructiei sau a pierderii de hematii
2. Pierderi sangvine
Acuta: hemoragii, interventii chirurgicale, traume, menoragie (menstruatie abundenta- vezi aici despre ciclul menstrual )
Cronica: Menoragia, pierderi digestive cronice de sange (ulcere, paraziti digestivi, boli inflamatorii cronice), pierderi urinare ( schisotomatoza, carcinom renal, hemoglobinuria norctura paroxistica)
3. Hemoliza (o distructie crescuta a hematiilor)
Dobandite: Afectiuni imunologice, infectii, microangiopatii, transfuzii sangvine, hipersplenism
Ereditare: enzimopatii, afectiuni ale hemoglobinei (talasemie), afectiuni ale metabolismului celuleor rosii (G6PD deficienta, deficitul de piruvat kinaza), defecte ale membranei eritrocitare (sferocitoza/eliptocitoza)
4. Scaderea productiei celulelor rosii
Una dintre aceste cauze poate aparea in leucemii, cand productia de celule rosii este impiedicata de celulele cancerigenice. Binenteles, o anemie nu inseamna leucemie, ci in anumite contexte si insotita de anumite semne si simptome, poate fi incadrata in aceasta boala. Daca vrei sa afli mai multe despre leucemie, vezi aici.
O alta cauza frecventa in anemie sunt de ordin nutritional, precum anemia feripriva. Aceasta este printre cele mai comune anemii nutritionale, despre care am vorbit mai multe aici.
Pana aici am descris cum poate aparea anemia, prin diferite mecanisme, care pot fi multiple dupa cum ati vazut. In continuare, voi enumera diverse categorii de factori care pot duce la anemie.
In dezvoltarea acestei boli, pot fi variate cauze fiziologice, motiv pentru care exista si mai multe tipuri de anemie. Mai jos am realizat o schema a diferitelor categorii ce pot cauza anemia.
Cauzele nutritionale pot fi:
-deficitul de fier
-deficitul de vitamina B12
-deficitul de folat
-malnutritie
Cauze fizice pot fi:
-traume
-arsuri
-inghet
-valve protetice
Boli cronice pot fi:
-boala cronica de rinichi
-hepatite cronice
-infectii cronice
-neoplazii
-afectiuni ale colagenului
Cauze infectioase:
Virale
-hepatita
-mononucleoza infectioasa
-infectia cu citomegalovirus
Bacteriale:
-Clostridium
-sepsis cu gram-negativ
Protozoare:
-malarie
-leishmaniaza
-toxoplasmoza
Anemia hipoplastica/ aplastica:
-droguri
-substante chimice precum: arsenic, benzen, radiatii, chimioterapice ( folosite in bolile cancerigene)
Cauze imunologice:
-anormalitati ale anticorpilor
Alte cauze:
-purpura trombotica trombocitopenica si -sindromul hemolitic-uremic
Deficitul de glucoza-6-fosfat dehidrogenaza se poate manifesta ca anemie cronica hemolitica sau fara anemie, pana cand pacientul primeste un medicamen oxidant
Supresia medulara poate fi cauzata si de antibiotice, antibacteriene, anticonvulsivante, antihistaminice.
Tipuri de anemie:
Din punct de vedere a volumului hematiei:
-microcitara
-normocitara
-macrocitara
Din punct de vedere al densitatii hemoglobinei:
-hipocroma
-normocroma
Semne si simptome ale anemiei
Pentru a intelege etiologia (cauza) anemiei e important de investigat istoricul, in vederea descoperirii posibilor factori care au dus la aparitia anemiei.
Din punct de vedere psihologic, sangele se coreleaza cu bucuria de a trai, iubirea si emotiile. Anemia are legatura cu o lipsa de bucurie, de iubire fata de propria persoana si fata de ceilalti, o senzatie interioara de prabusire, o devalorizare a propriei persoane. Tratamentul medical ajuta, dar de multe ori, fara o abordare si o rezolvare a cauzei psihologice, de cele mai multe ori anemia poate reveni sau chiar fi rezistenta la tratament.
O persoana cu anemie poate prezenta oricare din urmatoarele simptome sau uneori nici unul. De multe ori, pe masura ce anemia avanseaza, simptomatologia incepe sa se inmulteasca si sa se agraveze.
Simptome:
-oboseala
-letargie
-membre care nu se pot odihini
-dificultati de respiratie, mai ales la expir, pana la sincopa
-durere toracica
-toleranta scazuta la efort, mai ales la sport
-pica (dorinta de a manca substante anormale)
Anemia usoara poate fi asimptomatica( adica fara simptome).
Semne:
- tegumente palide, reci
- tahipnee (respiratii frecvente)
- hipotensiune (ortostatica) (o tensiune arteriala mica)
- paloarea conjunctivei (conjunctiva este mucoasa ochilor)
- icter in cazul anemiei hemolitice – ce duce la o colorare galbuie a ochilor sau a pielii
- limfadenopatie (in limfoame sau leucemii) (ganglioni mariti persistenti, nedurerosi- vezi aici mai multe detalii)
- glosita (inflamatia mucoasei linguale) si cheilita (vezi aici mai multe despre cheilita)
Piele:
-palida, paloarea mucoaselor si a patului unghial (sugereaza o Hemoglobina <9mg/dl)
-petesii: in trombocitopenii, vasculita
-dermatita herpetiforma (in deficitul de fier datorita malabsorbtiei -boala celiaca)
-coilonichie (bombarea unghiilor) in anemia feripriva
Neurologic:
-scaderea perceptiei vibratiei in vitamina B12
Cardiovascular:
-tahicardie
-suflu sistolic
-insuficienta cardiaca – in anemia severa
Abdominal:
- splenomegalie: in hemoliza, limfom, leucemie, mielofibroza
- hepatomegalie: in alcoolism, mielofibroza
- gastrectomia: duce la scaderea suprafatei de absorbtie ce rezulta in deficitul de vitamina B12
- colecistectomia: calculi de colesterol sau pigmentati sunt frecventi in siclemie sau sferocitoza
Rectal si pelvic:
- se investigheaza sangerarile rectale sau digestive, prezenta hemoroizilor sau a tumorilor
Investigatii in anemie
Primul pas in decelarea unei anemii este identificarea tipului. Astfel, se vor realiza urmatoarele investigatii:
1.Hemoleucograma
-cu calcularea numarului de reticulocite
Numarul de reticulocite corectat= %reticulocite x hematocritul pacientului
In cazul in care rezultatul >2, sugereaza hemoliza sau pierdere de sange, pe cand <2 sugereaza hipoproliferare (adica o productie de hematii scauzuta).
-analiza volumului si a diametrului eritrocitar
Volumul (MCV) < 80fL – anemie microcitara- poate sugera: deficit de fier, intoxicatie cu plumb, talasemie, anemie sideroblastica
Volumul (MCV) >100fL- anemie macrocitara- poate sugera: deficit de vitamina B12 sau folat, hipotiroidism, afectare hepatica, alcoolemie, droguri
2. Evaluarea hemolizei
Se realizeaza prin investigarea nivelului de bilirubina directa, indirecta si totala, LDH, cu valori crescute si a numarului de reticulocite >2%.
Un alt marker mai putin investigat este haptoglobina, care in hemoliza este scazuta.
Se poate realiza diferentierea hemolizei intravasculare cu cea extravasculara prin:
1- Extravascular: prezenta sferocitelor, hemosiderina si hemoglobina urinara negativa
2-Intravascular : hemosiderina si hemoglobina urinara crescuta
3. Frotiu sangvin
- Sferocite : anemia hemolitica autoimuna
- Celule muscate (degmacite) in G6PD
- Celule in tinta : hemoglobinopatii sau afectarea ficatului
- Schizocite: anemie megaloblastica. proteze valvulare, valvulopatii, anemie hemolitica microangiopatica, hemoglobinurie de mars, anemie feripiva severa
- Acantocite: boala ficatului
- Incluziuni parazitare: malarie, bebestiosa, bartoneloza
Diagnostic
De fapt, anemia nu este un diagnostic in sine, ci mai degraba un simptom al unei alte boli. Putem asemana anemia cu febra, din perspectiva in care amandoua sunt doar un simptom al unei alte cauze. Uneori, ca doctori putem sa trecem cu usurinta peste o anemie usoara, nedand prea multa importanta cauzelor. Cu toate astea, nu e cel mai corect sa facem asta, pentru ca desi putem corecta anemia, ea poate reaparea daca nu reusim sa depistam si sa corectam cauza.
Diagnosticul de anemie se stabileste pe baza semnelor, simptomelor prezentate mai sus, fiind confirmata de o valoare modificata a hemoglobinei. Diagnosticul de anemie urmeaza apoi cateva analize mai amanuntite, pentru stabilirea tipului si tratarea ei.
Tratament
Tratamentul in anemie depinde de cauza fiziologica si abordarea cauzei psihologice.
In anemia datorata pierderilor de sange se va institui tratament intravenos cu fluide, pe cand in cel datorat deficitelor nutritionale se va institui tratament cu nutrientii deficitari.
Tratamentul in afectiunile cronice sau cancerigene vor aborda afectiunile de substrat.
O astfel de patologie, simpla la prima vedere, poate ascunde multiple fete ale altor patologii, de aceea tratamentul nu este unul singular. Ia in calcul o intrevedere la medic, dar cauta sa iti intelegi si ce lucruri traiesti, care iti influenteaza si impacteaza organismul.
BIBLIOGRAFIE:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499994/
https://emedicine.medscape.com/article/198475-overview?icd=login_success_email_match_norm#a7
